Un film și o carte revelatoare
O serie de 10 episoade despre Einstein și prietenii lui de la Academia Olympia – Genius. Johnny Flynn și Geoffrey Rush. Apoi o carte de geografie einsteiniană – oraşele prin care Einstein şi-a trecut viaţa – Le pays qu’habitait Einstein de Étienne Klein.
Şi o perpetuă mirare că, într-o existenţă spaţio-temporal limitată, un om poate face atâtea, în vreme ce noi, cei mulţi, ne plângem de cât de mare ne este bolovanul lui Sisif. Ne plângem cu siguranţă pentru că am uitat un fapt simplu, dar reenergizant, anume că „experienţa cea mai frumoasă şi cea mai profundă pe care o poate face omul este cea a misterului… Cel care nu cunoaşte această experienţă mi se pare a fi, dacă nu mort, cel puţin orb.” (interviu cu Albert Einstein) Şi ce e drept e drept – cerurile se deschid şi lumina coboară cu o viteză constantă doar asupra celor care nu consideră ridicol să te minunezi în faţa Universului.
Academia Olympia, academia prietenilor
Einstein a intrat în comunicare cu Universul de foarte devreme, din adolescenţă cel puţin. Dar creuzetul anului 1905 – annus mirabilis, care a văzut naşterea Teoriei Relativităţii restrânse – este recunoscut a fi fost reprezentat, în biografia einsteiniană, de cei trei ani ştrengăreşti în care a funcţionat Academia Olympia, născută în 1902. Academia Olympia? Ce mai este şi această ciudăţenie?! Nu numai o parodie veselă, juvenilă, a academiilor „mai bătrâne, buhăite de prea mult orgoliu”, ci mai ales „o contra-comunitate dintre cele mai fecunde în istoria ştiinţelor”.
Cine erau membrii Academiei Olympia
Academia Olympia număra doar 3 membri! Da, da, doar 3! Conrad, Maurice şi Albert. Dintre care niciunul nu avea voie să absenteze de la şedinţele ”instituției”, sub ameninţarea excluderii – „Barbarule! Idiotule! Prostule! Dacă ne mai dezamăgeşti vreodată, vei fi exclus din Academie !”
Citind povestea acestor trei prieteni, nedespărţiţi până la moarte, am fost curioasă să aflu cine sunt ceilalţi doi „academicieni” de seamă. Din carte am aflat doar că numitul Conrad Habicht era „un matematician elveţian cu temperament exuberant, întâlnit de Einstein la Institutul Politehnic din Zürich”, în vreme ce Maurice Solovine, era, cu trei mărci ora de meditaţie, elevul în particular al lui Einstein, dar, altfel, „student la filosofie de origine română”. Surpriză!
Ieșeanul Mauriciu Solovin
Negreşit, am intrat pe Internet şi am dat căutare ’Maurice Solovine’ – pe adevăratul său nume Mauriciu Solovin. Și ce credeţi, din surpriză în surpriză şi mai mare! Mauriciu Solovin era un evreu român curios şi inteligent şi, după toate aparenţele, foarte bogat, născut şi şcolit în… Iaşi, dar doritor a-şi face studiile superioare de filosofie în Elveţia, la Zürich. Aici a devenit elevul, dar mai ales nedespărţitul prieten al lui Einstein – „amico carissimo”, cu care fizicianul avea să întreţină, de altfel, până la moartea sa, în 1955, cea mai longevivă corespondenţă a vieţii sale (v. Albert Einstein: Lettres à Maurice Solovine, Paris, 1956).
Printre fondatorii Academiei – ieșeanul Mauriciu Solovin
Fără Solovin, mutat la Lyon exact în annus mirabilis 1905, Academia Olympia s-a destrămat. De altfel, îşi încheiase misiunea. Fermenţii amestecaţi de cei trei prieteni în creuzetul „academic” îl conduseseră cu bine pe Einstein pe calea regală a teoriilor cu adevărat academice. Nu ştim ce s-a întâmplat cu Conrad Habicht. Dar despre ieşeanul Mauriciu Solovin, de-acum mai mult francez decât român, mai mult lyonez decât ieşean, ştim sigur că a devenit unicul traducător oficial al operei lui Einstein în limba franceză.
Iaşi mirabilis!
P.S. Actorul care joacă rolul lui Maurice Solovine în mini-seria Genius se numeşte, coincidenţă semnificativă, Alexander Vlahos!
Einstein, prieteul lui Mauriciu Solovin 
Mauriciu Solovin, prietenul lui Einstein
Continuă să descoperi orașul! Vezi și restul poveștilor.
Surse fotografii:
Sursa foto 1
Sursa foto 2
Sursa foto 3
Sursa foto 4
