Atunci când, în 1938, Bunicul cumpăra pământul din Copou pe care avea de gând să clădească o casă familială trainică, acesta era încă la țară.
Un despot prea-iubit, în palatul Taurida ”Imaginați, dacă puteți!…” Așa începe relatarea Ecaterinei cea Mare despre balul de inaugurare a Palatului Taurida, pe care iubirea
Vizita la Micul Trianon al Iașului. 15 iunie într-un illo tempore ”Sorina, pentru mâine, 15 iunie, ultima zi de școală, te rog să repeți bine
Mi-am iubit dintotdeauna cu pasiune liceul. Care, de la primii pași în curtea casei sale, la 14 ani, m-a primit cu brațele deschise. Ca un
mascaron, termen de arhitectură, provenit din italienescul mascharone, la rândul lui provenit din arabul mascara – bufonerie. Doamnelor, folosiți, așadar, cu măsură ceea ce, în
Cândva, prin 1903, niște studenți la Arte, dar și câțiva de la Medicină, trimit o scrisoare Directorului Școlii de Arte Frumoase din București, precum și
În grădina mea cu flori, am cules povestea lui Ionel și a Ștefanei printre ultimele. Nu pentru că Ionel și Ștefana ar fi o floricică
Goldfaden, un Shakespeare al evreilor Gold faden, fir de aur. Altfel spus, un priceput țesător al cuvintelor. Un inovator, un curajos, un veșnic neliniștit. Un
Raiul, scăldat în lumina verticală a lui Dumnezeu și în umbra dătătoare de viață a unui copac cu mere de aur, era, cu siguranță, de
Ce straniu, Teodor Corban, că, în zorii zilei de marți, 17 ianuarie, o mierlă cânta în plină iarnă… Înainte de orice, un oraș este oamenii
Astăzi, blogul meu primește cu bucurie mărturia unuia dintre reprezentanții cei mai interesanți, emergenți, efervescenți ai Iașului noilor generații. Adrian Munteanu. Fondator și Trainer NLP
Trei domni de secol 19. Detalii pline de haz… Sunt sigură că, de îndată ce intrați într-un roman romantic, ca cele ale lui Jane Austen,
Sunt îndrăgostită iremediabil de orașul existenței mele. Nu l-aș părăsi, nu l-aș trăda, nu l-aș ocărî, nu l-aș putea uita. Căci Iașul înseamnă pentru mine
Era odată, demult tare, o femeie care dăltuia povești. În tot felul de materii. La început, lucra în zăpadă, fum sau nori, așa că poveștile
Astăzi, pentru că știu că aveți o grămadă de alte lucruri mult mai importante de făcut decât să citiți o pagină de blog, oricât de
Povestea arhitecturii ieşene se construieşte odată cu discursurile arhitecturale care s-au succedat de-a lungul timpului, în raport cu schimbările economice, politice, sociale, culturale, religioase… Rezultatul
Lui Alicel, de ziua ei, Dariei și lui Mihai Vine Moș Nicolae! Desigur, doar dacă ați fost cuminți. Și dacă, așa cum spune obiceiul din
Una-i dragostea curată, cealalaltă îi trupească Zulnie, Zulnie, ce mi-i fi făcut tu mie! M-ai bolnăvit de dragoste și mi-ai betegit sufletul că nici nu
La Iași, decembrie este luna teatrului, luna în care se inaugurează săli sau se prezintă publicului piese noi. O lună a bucuriei și a surprizelor
Frontoanele unei fațade clasice sunt acele elemente de formă triunghiulară, mărginite de o cornișă, a căror menire este să încoroneze fața unui edificiu. Înălțate ca
O construcție de o rară frumusețe împodobește poalele Copoului. Nu, nu e comunista Casă a studenților care șade, e drept, pe ruinele unui grandios Jockey
De fiecare dată când mă gândesc sau vorbesc despre marea Doamnă a Iașului care a fost Olga Sturdza, încerc să-mi imaginez cum o vedeau contemporanii
Articolul de astăzi, dragii mei, vă va spune o istorie plină de enigme. Despre o gigantică atlantă, pe care sunt sigură că o cunoașteți –
Știți că iubesc CityID cu toată puterea sufletului meu. Și că încă sunt într-o neîncetată descoperire uimită a porților pe care această aventură le desferecă
Mă prezint Domniilor Dumneavoastră ca fiind Christopher John Ghika, colonelul care conduce Gărzile Irlandeze, regiment de elită al armatei britanice. În această calitate, multă vreme
Trebuie să vii dinafara orașului ca să-ți dai seama de una dintre originalitățile sale. Una despre care am mai vorbit, atunci când v-am povestit despre
Codrii Bârnovei Dincolo de Mănâstirea domnitorului fără de noroc Barnovschi, se întind Codrii Bârnovei, cu copacii lor seculari, dar mai ales cu un nuc anume,
Vacanța, cu soarele arzător în buricul cerului și cu gustul fructelor de vară, zemoase și parfumate. Vacanța cu diminețile pline de lene și serile răsunând
Familiei, athanorul ființei mele, de 14 august… ”Nu merge cu capul în pământ, Sorina, privește la minunile din jurul tău!” Așa îmi repeta întruna Mama.
Scriind despre povestea lui Mihail și a Nicetei, am lăsat anume pentru un alt episod numele înscris pe petalele florii din grădina mea. Felix. Nu,
Pensionul de băieți Lincourt Scriind, săptămânile trecute, despre un adolescent năstrușnic – Grigore Sturdza, aflam cu surprindere despre educația pe care Mihail tatăl le-a înlesnit-o
Iași acum zeci de ani Nu împlinisem 18 ani, nu eram încă nici măcar la vârsta majoratului, când am coborât din tren în gara cea
Un personaj romanesc, o personalitate complexă și atipică, omul pe care vreau să vi-l prezint este o figură în adevăratul sens al cuvântului. Fiu de
Astăzi, din nou, hazardul m-a îndreptat înspre un loc al orașului pe care l-am re-descoperit cu uimire. Alcătuit, ca multe altele, din straturi de istorie
Mă întorc la Grădina mea cu flori, de care nu am uitat, căci mai sunt destule povești pe care vi le datorez. Așadar, după scenariul
Pentru că săptămâna trecută v-am făcut o invitație, am așteptat pe Facebook răspunsurile voastre la cele patru ghicitori și enigme pe care vi le propuneam.
Enigme. Pentru că, duminica aceasta, în oraș are loc o vânătoare de comori Questo în colaborare cu Mirinda, vă propunem și noi un joc. Care
Nu am fost niciodată o familie religioasă. Sigur, Mama îmi murmura Tatăl nostru la culcare, mă închina și mă dădea în grija lui Dumnezeu. Sigur,
Întâi o mică lecție de geografie și urbanism, apoi povestea cu un dialog secret în centrul Iașului Stați pe pace, vă spun îndată ce anume
Jassy’s RCW – prolog Jassy’s RCW, altfel spus Iașul Săptămânii Creative Românești, face ca, zilele acestea, orașul nostru să vibreze într-un fel cu totul nou.
Dacă astăzi iubesc lumea fanariotă, dacă mă cufund cu deliciu în torentele de cuvinte pe care această lume ni le-a semănat în limbă, dacă mă
Ca să vă vorbesc despre lipovenii și muscalii Iașului, trebuie s-o iau de departe. Și să vă povestesc mai întâi despre prietena mea cea mai
Jocul florilor, un nou episod Credeați că am uitat de jocul de-a florile din grădina mea? Sau credeați că aste flori au uitat să înflorească?
Vasile Lupu și Petru Movilă. Două nume de referință ale Europei răsăritene din secolul al XVII-lea. O pagină de manual pe care, atunci când ești
Oare cum văd îngerii Iașul de Paște? Sigur, scăldat în lumină, lumina sfântă, a miracolului vieții pre moarte călcând. Dar așa este peste tot în
Sunt o statuie a Iașului Fac parte din generația de aur a anilor 1880. Când, alături de mine, au răsărit în Iași nenumărate frumuseți sculpturale,
Ești un om de afaceri, un artist, un profesor, un oficial venit cu treburi în Iași? Plin de meeting-uri, de negocieri, de conferințe, de repetiții,
Povestea cu catedrala muzicii la Iași începe așa… ”Sorina dragă, acum, că ai împlinit 6 ani, am vorbit cu ursitoarele care mi-au șoptit că, pentru
Iașul aristocratic melancolic Muntenimea Iașului este epicentrul ființei mele. Casele familiei Cu siguranță pentru că, aici, familia Mamei a ales să-și așeze viața ieșeană –
Luna martie – luna francofoniei. Or, dacă spun francofonie, eu spun neîntârziat și răspicat Colegiul francofon ”Mihai Eminescu” din Iași. Și, dacă spun Colegiu francofon,
În vremuri tulburi și pline de pericole fatale, m-am gândit că e bine să ne amintim de tăria femeilor care au luminat Refugiul de la
Astăzi, blogul sorinadanaila.ro împlinește exact un an. 60 de duminici. 60 de articole. O neasemuită bucurie de a împărtăși Iașul cu voi. Pentru mine, acest
Un unchi și un nepot. Viena – Iași – Freud Iași – Freud. O frântură ieșeană din arborele genealogic al unui vast clan de evrei
Iașul unui refugiu traumatizant „Moldova întreagă, și în special Iașul, începu a primi valurile de călători ce fiecare tren ordinar, extraordinar, accelerat, de marfă ori
Nu vă puteți închipui ce bucurie e să scriu despre ei, furnizorii de desfătare. De sănătate, bucurie, culoare, verde mai ales, gust bun al roadelor
O zi de 14 februarie la Iași… Hmmm, desigur, dar, mai înainte de toate, ar fi cazul să aflăm, poate, ce sărbătoare e aceasta …
O iubire din Iașul cu parfum de liliac -Te rog, închide fereastra, zise Topârceanu, că nu pot muri din cauza miresmei de liliac. Și Didi
Iași – o destinație de călătorie? Iată o întrebare care pe mine mă bântuie de ceva vreme. Chiar dinainte de a mă apuca de plimbările
Căci gingașele broaște sunt dulci poeți de baltă Cum se trăia, oare, în acele locuri neînsemnate, dar nebănuite ale bătrânului Iași, ca, de pildă, pe
Călătorim – ce truism – pentru ca să ne azvârlim orizontul mereu mai departe. Călătorim ca să ne exercităm dreptul, greu obținut, de cetățeni ai
Lui Ovidiu Lazăr Rău e să înaintezi pe cărări bătute. Cred că sunteți de acord, nu-i așa? Căci sigur vi s-a întâmplat și vouă ca,
Dacă vă închipuiați că, odinioară, lampioanele și artificiile sărbătorilor se puneau, trist, să-și stingă de-acum strălucirile pentru a lăsa loc cenușiului rutinelor noului an abia
Solstițiu de iarnă. În întunericul cel mai deplin, grăuntele de lumină înfăptuie miracolul creațiunii. Înălțându-se și înscriind pe cer coada unei stele care anunță –
Rosetti, Ruset, Rossetti, Rosset… Rosetti – genovezii și venețienii Familia Rosetti este una dintre cele mai vechi familii bizantine și una dintre cele mai mari
Celor trei c(r)ăiuți ai Crăciunului meu: Ayola, Olivia și Albert Cum, suntem deja în 10 decembrie? Vai de mine și de mine! Acușica vine Moșul!
Pagină de istorie – o moarte 30 noiembrie 1938. Coincidență sau nu, e noaptea Sfântului Andrei. La ordinul lui Carol al II-lea, 13 nicadori și
Grădinarilor care fac ca pământul și oamenii să fie fericiți… ”E de-ajuns să te întinzi primăvara într-o grădină a florilor ca să auzi zarva necontenită
Sarah Bernhardt. O divă Un nume celebru. Un monstru sacru, sintagmă inventată pentru ea de Jean Cocteau. O divă, adică divină, zeiță. Care face să
IN MEMORIAM SORIN IFTIMI Vă mai mărturiseam eu undeva, cândva, uimirea-mi profundă în fața hazardului sau sincronicității întâmplărilor din viața mea, care mă duc exact
Operei din Iași, cartea de povești a copilăriei mele, și tuturor celor care-i fac slovele să cânte… Am crescut cu muzică de operă M-am născut
Precizare istorică: în cazul nostru nu e vorba despre o familie oarecare, ci de una mare, boierească, ale cărei rădăcini și încrengături duc departe, până
Cartierul care m-a primit acasă, în decembrie 1962, când m-am născut, a fost dintotdeauna cartierul familiei Mamei mele. Familie a cărei viață se năruise în
Doamnei Angela Gheorghiu În 1886, la ușa casei de pe strada Coroi nr. 8, din Iașul de altădată, casă a violonistului, capelmaistrului, compozitorului, dar mai
Gonguri și măști. Actul 1 ”Birjar, la Ghiculeștii din vale, repejor! Și ai grijă, îi cam lunecos pe jos! Le-ai pus cailor caiele bune? Ce
Un Iași ca un șevalet închis Părinții mei nu au călătorit niciodată asemeni copiilor mei ”părinți călători”. Părinții mei nu au ieșit niciodată în lumea
Marie – o femeie atipică, independentă, non-conformistă… Marie… Vă mai amintiți povestea atât de sfâșietoare a familiei Canta și a dragului lor Hoisești? Cu nenumăratele-i
Nichita Stănescu Liceul ”Mihai Eminescu” din Iași este o mare acoperită de adolescenți. O mare mare a orașului, dintotdeauna azurie. O mare pe care corăbille
Adela, nu, nu e nici Adèle H, nici Adèle – filmul ardent sau Adela – româneasca telenovelă, nu e nici măcar Adele cea muzicală… E
In memoriam Galele Amfiteatru. 1985. Era în 1985. Anul absolvirii facultății pentru generația noastră. Început de vară la Iași. Galele Amfiteatru, una dintre puținele manifestări
Riga Nicăieri, parcă, în călătoriile mele extrem de colorate, nu am cunoscut, ca la Riga, exaltarea aceea despre care vorbea Stendhal în legătură cu sublimul
”Un bărbat din milioane de bărbați dorește pe o singură femeie din milioanele de femei. Adam și Eva!” Cuplul primordial, cel care, simbolic, ne-a determinat
Astăzi este o duminică diferită. M-am gândit să rup puțin ritmul. Și să vă contrariez. Astăzi nu scriu niciun articol. În schimb, vă invit pe
Tata. 14 august. Ar fi împlinit 97 de ani. Tata. Profesia. Tata. Meseria i-a fost unicul țel existențial. Susținut de două devize – ”Eu nu
Îmi plac la nebunie jocurile cu ”Știați că…” De aceea, astăzi, m-am hotărât să construiesc un astfel de joc, în patru timpi, plus încă unul,
Casa Kieser – o librărie a eleganței Sunt sigură că până și cei care nu-și umplu viața cu lecturi știu că, atunci când își dau
Un parc umbros, cu copaci seculari, cu un bazin care, deși nu-și mai aruncă fuioarele de apă răcoroasă, stă parcă-n așteptarea unor vremi în care
Chipul, alura, atitudinea, zâmbetul discret, dar deschis ale acestui uriaș luminos mi-au fost dintotdeauna nespus de dragi. Încă din manualul de istorie, unde e drept
Femeile familiei mele, în bucătăriile copilăriei mele, sub aripa cucului armenesc Ah, copilăria, cu ale ei gusturi și arome pe care nimic, nici măcar tocirea
Pentru că e tare cald și, cu ploile astea, parcă am fi la tropice, pentru că poveștile din săptămânile trecute au fost triste și dramatice,
Distopie. Un semn de alarmă care vorbește despre ceea ce zace în noi gata mereu să țâșnească la suprafață, despre răul mereu la pândă. Ești
– Ah, Doamnă Veturia, spun eu plină de exaltare, am fost la Hoisești, și am făcut descoperiri extraordinare, despre oameni și povești de viață care
Prima oară, am aflat despre Matila, pe la 16 ani, de la Domnul Profesor Emil Alexandrescu, tatăl celei mai vechi și bune prietene ale mele
Hoisești, lunca Bahluiului ”Ședeam.. pe marginea acelui drum pe care, mai bine de o jumătate de veac, trecu călare sau în trăsură, aproape în fiecare
Săptămâna aceasta, a lui 9 iunie, e despre Caragiale… altfel Uitându-mă, din cu totul alte pricini, la datele bornă ale lui Nenea Iancu, constat, exact
O bere rece, la vreme de vară, ah, ce privilegiu! Știu, o să spuneți că vara se lasă așteptată, că e frig ca la Londra
Casele orașului, ferestre … Deseori, trăind în ritmul trepidant al vieții noastre zilnice, uităm să mai ridicăm privirea de la vârful pantofilor care ne duc,
Ideea de magazin universal… ce invenție! Țin minte că, pe la 13 ani, tot cotrobăind prin biblioteca părinților mei după o lectură de vacanță, am
Ieșencele atotcuceritoare Nu există călător străin care să fi venit în Iași și care să nu fi rămas cel puțin impresionat, dacă nu chiar profund
Știu că azi nu vă arde de citit, nici măcar lucruri interesante, curioase, neștiute, haioase. Azi e numai familia, primăvara triumfătoare și bucuria de a
Flori, soare, primăvară, Paștele la Iași … E un truism deja să spunem că povestea Patimilor lui Isus este, de fapt, cea a renașterii naturii
In memoriam Iuliana Dorneanu şi Andrei Scuriu Ce este un Profesor? Am fost o viaţă profesor, sunt fiica unor profesori, ca atare sunt îndreptăţită să-mi
Frumusețe în stare pură Mânăstirea Trei Ierarhi este imaginea desăvârșită a hybris-ului unui om care i se închină lui Dumnezeu dăruindu-i frumusețe în stare pură.
Cum s-au născut spitalele Iașului de altădată? Cum arăta, oare, sistemul de sănătate înainte vreme? Cum arătau spitalele Iașului și ale Moldovei de altădată? Exista
La porțile Levantului – mic vocabular Când eram la școală, la ora de istorie, rămâneam mereu visătoare în fața unor cuvinte de la porțile Levantului
De ce iubesc CityID Iași? Pentru că e o sursă nesecată de tinerețe… E o adevărată bucurie să lucrezi cu tineri. O știu de-o viață.
Casa Centrului Cultural Francez – o casă cu pedigree Sunt nenumărate documente care reînvie istoria aristocratică a caselor în care avea să se nască, sunt
Un film și o carte revelatoare O serie de 10 episoade despre Einstein și prietenii lui de la Academia Olympia – Genius. Johnny Flynn și
Visuri dulci din Iaşul copilăriei… Nu-mi aduc aminte ca, în copilărie, Mama să fi făcut prea des visuri dulci acasă, adică prăjituri. Era Crăciunul, când
Știți cine a fost Reba Fiersohn? Nu, nu cred că aţi auzit numele acesta şi nici nu cred că vă închipuiţi ce Doamnă a Iaşului
Cafea în Iași… cafeaua cea de toate zilele Nu m-am putut niciodată pune la scris fără buchetul parfumat al ceşcuţei mele de cafea alături. Amăreala
O poveste de dragoste la Iași… unde? Toți ieșenii cunosc și invidiază paradisul pe care-l reprezintă grădina-livadă a Colegiului Naţional „Mihai Eminescu”, fostul Liceu de
Art Nouveau la Iaşi? Şi totuşi… Nu, Iaşul nu este nici pe departe Oradea… Stilul Art Nouveau, născut într-o Europă calmă şi în plin progres
O poveste marca © Sorina Dănăilă – 2021
