Alma Gluck, o Doamnă a Iaşului

Știți cine a fost Reba Fiersohn?

Nu, nu cred că aţi auzit numele acesta şi nici nu cred că vă închipuiţi ce Doamnă a Iaşului este fiica lui Leon şi a Zarei Fiersohn, născută în 1884. Alma Gluck vă sună, poate, mai cunoscut?

Reba Fiersohn

Să știți că e aceeaşi Doamnă, doar că în varianta care, în jurul anului 1890, spune că părăseşte târgul Ieşilor, împreună cu părinții ei, în căutarea visului american. Unde? Nicăieri altundeva decât la New York. Unde, mai târziu, simplă stenografă, se căsătoreşte cu un asigurator, devenind mama unei fetiţe. Al cărei nume – Marcia Davenport –  va fi celebru pentru cea mai completă biografie scrisă despre Mozart.

Alma Gluck la New York

Într-o seară cu invitaţi la cină, Reba, care încă nu este Alma, le cântă musafirilor ei, cu vocea moştenită de la mama, Zara, câteva arii de operă. Unul dintre oaspeţi, uimit de ce aude, îi propune să înceapă să studieze ca să-şi modeleze vocea pentru canto. Visul american al stenografei nu demult sosite de la Iaşi se loveşte, însă, de lipsa banilor cu care să-şi plătească şcoala. Doar că oaspetele cu pricina nu se lasă şi face totul pentru a-i aranja Rebei o întrevedere cu Arturo Buzzi Peccia. Unul dintre cei mai cunoscuţi profesori de canto din New York, care se arată încântat de o așa voce. Și-atunci, ca într-o poveste americană autentică, Peccia acceptă să lucreze cu Reba în timpul liber, la jumătate de preţ.

Trei ani mai târziu, Doamna Iaşului  avea să-l întâlnească pe însuși directorul muzical al Metropolitan Opera – Arturo Toscanini. Care-i propune, pentru rolul Sofiei din opera Werther a lui Jules Massenet, un contract de 7.000 de dolari şi un nume nou, de scenă, Alma Gluck.

Aşa s-a născut una dintre carierele strălucitoare ale începutului de secol 20 – Alma Gluck…

Reba Fiershon, alias Alma este şi una dintre vocile pionier înregistrate pe un disc de patefon pentru Victor Talking Machine Company (sau RCA Victor), ceea ce-i aduce un enorm succes. Tot ea este prima artistă din lume care vinde 1.000.000 de exemplare şi obține un câştig de 600.000 de dolari pentru drepturi de autor, doar între 1914 şi 1919.

Un ultim detaliu deloc neglijabil, mai ales astăzi, când cauza femeilor este una extrem de… sonoră – această necunoscută Doamnă a Iaşului a fost fondatoarea Asociaţiei Femeilor Americane.  

Continuă să descoperi orașul! Vezi și restul poveștilor.

Surse fotografii:

Sursa foto 1
Sursa foto 2
Sursa foto 3
Sursa foto 4

Acest site web folosește cookie-uri pentru a vă asigura că obțineți cea mai bună experiență pe site-ul nostru.